Industria medicală a intrat într-o etapă de digitalizare, se dezvoltă tot mai multe sisteme care ajută medicii la diagnosticare sau la urmărirea evoluţiei efectelor tratamentelor asupra pacienţilor. Astfel, în curând vom ajunge să purtăm senzori pe care nu îi simţim, prin care medicul poate urmări parametrii unui pacient şi să îi trimită mesaj dacă aceştia depăşesc limite normale, a spus Elena Ovreiu, lector universitar la Universitatea Politehnică Bucureşti, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

„Sunt tot mai multe start-up-uri interesate de tehnologia medicală, tot mai multe comunităţi şi gru­puri de oameni inte­re­saţi de acest dome­niu din perspectiva antre­pre­noria­tului.“ România are potenţial în domeniul tehnologiei medicale, are progra­ma­tori buni care îşi pot îndrepta atenţia spre a dezvolta aplicaţii medicale mai consistente decât un sistem de chat sau de tele­medicină, menţionează conferenţiarul.

„Mai bine prevenim decât să tratăm, mergem că­tre nanotehnologii, sis­te­me tot mai mici, senzori care să urmărească evoluţia unor boli sau să măsoare anumiţi parametri, o sa ajungem să purtăm senzori pe care să nu îi simţim, care să îi transmită doctorului informaţii despre starea noastră de sănătate, şi să primim eventual un telefon de la medic în care să ni se spună că avem glicemia ridicată şi că trebuie să mergem la spital sau să adoptăm un stil de viaţă diferit.“ Pe partea de tratare şi de diagnosticare, se urmăreşte crearea virtuală a condiţiei medicale a pacientului, astfel încât diagnosticările, testele şi intervenţiile să se facă prima dată ca simulare pe computer, susţine Elena Ovreiu. În cadrul unor intervenţii complexe la nivelul inimii, diagnosticarea este o operaţie care poate dura până la 24 de ore. „Pionier în domeniul med-tech este profesorul Natalia Trayanova de la Johns Hopkins (unul din cele mai mari spitale din SUA – n.red). Aceasta este primul profesor din lume care a creat o inimă virtuală. Pacientul merge la medic, acesta simulează condiţia inimii pacientului pe calculator, iar medicul poate indentifica celulele din muşchiul cardiac care trebuie înlăturate, fără a avea nevoie de operaţie de diagnosticare“, a spus Elena Ovreiu.

Elena Ovreiu organizează, cu sprijinul Universităţii Poli­teh­nice, un summer school în cadrul căruia echipa pro­fesorului Trayanova va prezenta modelul de inimă virtuală pe care l-a dezvoltat.

„Scopul nostru este să creăm un ecosistem în România. Vrem să punem la un loc utilizatorii de tehnologie medicală, medici, pacienţi, ingineri biomedicali, jucătorii de pe piaţa med-tech şi oamenii din mediul academic“

Şcoala va aduce, timp de o săptămână, la Braşov, liderii mondiali din domeniu, specialişti de la Harvard, Eindhoven, din Israel, Franţa, Germania. Profesori şi cercetători care conduc inovaţia vor fi puşi faţă în faţă cu profesionişti din România, ingineri, medici, studenşi şi oameni din companii.

În cadrul evenimentului există o secţiune dedicată start-up-urilor din domeniu. Aceştia pot primi feedback despre aplicabilitatea ideilor lor. Majoritatea profesorilor invitaţi au legătură cu mediul antreprenorial. „La universităţile mari, ceea ce se face în mediul academic ajunge sigur pe piaţă, nu se opreşte doar la partea de cercetare, se tranformă în ceva ce va deveni un produs şi va fi vândut“, a adăugat conferenţiarul universitar Elena Ovreiu.